Il visasem iar, in acel gen de vis in care nu stii daca esti fericit sau pradat. Razbatea doar aceeasi dorinta impartasita, ceea ce ma amuza oarecum, gandind ca in viata mea nu il intalnisem fata in fata, cum niciodata nu se manifestase altfel decat corect si egal cand ni se mai intalneau randurile.
Si vag, stiam ca daca aveam sa ma aflu in fata lui nu as scoate niciun sunet inteligent, intr un acut acces de timiditate, pentru ca rar mi a fost dat sa admir atat de tare un barbat pe care constient sa nu indraznesc nici macar sa l doresc, ramanand a fi tradata de visele mi nebune.
Aveam totusi o mare curiozitate, cum suna vocea lui..nu reuseam deloc sa asociez chipului acela serios si sculptat, caruia nimic nu parea sa ii indoaie credintele, o voce..
Thursday, 22 September 2011
notes
Labels:
vis
Subscribe to:
Posts (Atom)